Bookmark this site! Bookmark Asociatia Internationala de drept civil Ne puteti accesa si pe
 
   
Important
 
Lucrari academice
Articole
Ofertă educaţională - universităţi din România, UE, Canada şi SUA
Bibliotecă legislativă - noutăţi
Link-uri utile
Sesiuni ştiinţifice
Dezbateri publice
Formular de înscriere AIDC
Carieră juridică - joburi disponibile
Anunţurile facultăţilor de drept
 

 

Contact rapid

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

TELEFON: 0723.305.725
0732.970.497

   

Articole

Guvernul a aprobat prin ordonanță de urgență menținerea

în sistem a cadrelor universitare fără doctorat

Senatele universitare pot aproba, la propunerea consiliului de administrație, în anul universitar 2015-2016, continuarea raporturilor juridice de muncă pentru cadrele didactice cu grad de asistent sau lector care nu și-au obținut titlul de doctor până la aceea dată.

Decizia a fost luată de Executiv miercuri 30 septembrie 2015, prin aprobarea unei unei ordonanțe de urgență.


"În lipsa unei astfel de prevederi, dat fiind numărul semnificativ de cadre didactice fără studiile doctorale finalizate, instituțiile de învățământ superior ar fi fost în imposibilitatea de a asigura condițiile optime pentru desfășurarea procesului de învățământ", se arata intr-un comunicat al Guvernului.

Mentionam ca, premierul Victor Ponta anunța, la începutul ședinței că Guvernul va amâna cu un an aplicarea legii prin care 3.000 de cadre universitare care nu și-au finalizat doctoratul ar trebui să fie concediati.


Programul de leadership pentru tineri jurişti din România

„Lideri pentru Justiţie 2016” – apel la candidaturi


Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer (KAS RLPSEE) lansează apelul la candidaturi pentru cea de-a 7-a ediție a programului de leadership pentru tineri juriști din România – Lideri pentru Justiție (Leaders for Justice).


Programul este deschis tinerilor juriști aflați în primii 5 ani de carieră profesională, masteranzilor, precum și studenților la drept aflați în ultimul an de studiu. Vor fi selectați 20 de tineri juriști cu potențial de lideri.


Scopul principal al programului îl reprezintă formarea unei rețele de tineri motivați care să își asume valorile statului de drept și integritatea profesională ca repere fundamentale în activitate și care să fie pregătiți să promoveze aceste valori în rândul colegilor din domeniu.
Obiectivele acestui program sunt formarea susținută a unor tineri juriști talentați și dezvoltarea abilităților esențiale de leadership, înzestrarea acestora cu informații de substanță privind principiile democrației și ale statului de drept și, nu în ultimul rând, principiile de etică profesională. Tinerii selecționați vor implementa proiecte individuale și de grup pentru a avea o înțelegere practică asupra a ceea ce înseamnă să fii un adevărat lider.


Grupul țintă al acestui program este constituit din tineri juriști care se află fie în primii 5 ani de carieră profesională, fie sunt masteranzi în drept sau studenți în ultimul an de studiu și care au potențialul de a deveni lideri. Participanții selectați vor proveni de pe întreg teritoriul României și din toate domeniile juridice. Vor fi selectați tineri motivați să își asume un rol activ în evoluția sistemului juridic și sociopolitic din România.
Activitățile cuprinse în acest proiect vizează trei componente majore: deprinderea abilităților de leadership, înțelegerea mecanismelor sistemului de justiție și interacțiunea cu personalități din domeniu.


Rezultatul pe termen lung al acestui program de leadership constă în crearea unei rețele naționale de tineri profesioniști în domeniul juridic, determinați să-și dezvolte aptitudinile de lideri, dar si capacitățile și modalitățile de acțiune astfel încât să devină adevărați agenți ai schimbării.

Lideri pentru Justiție 2016 presupune:
Șase sesiuni de training și o întâlnire cu Alumni dedicate dezvoltării abilităților de lider:
Sesiunea 1 – Viziune și creativitateVision and Creativity. Let the Thinking Begin! (ianuarie)
Sesiunea 2 – Cum să lucrezi în echipă și să conduci o echipă. Povestea lui Eu vs. Noi Team Leading and Team Work. The Tale of I Do vs. We Do (februarie)
Sesiunea 3 – Arta de a lua decizii și managementul schimbăriiDecision Making and Change Management. The Art of Sound Choices (martie)
Sesiunea 4 – Abilități de comunicare. Cum să spui și să scrii mai bine  Communication Skills. Say It Better, Write It Better (aprilie)
Sesiunea 5 – Managementul proiectelor. Instrumente care fac diferența  Project Management. The “How To” that will Make the Difference (mai)
Întâlnirea Anuală a rețelei de alumni Lideri pentru Justiție (iunie)
Sesiunea 6 – Evaluare și feedback. Ce mai trebuie să știi pentru a deveni un bun lider Evaluation and Feedback. What Else You Need to Know to Make a Good Leader (iulie)

Sesiunile de training au loc la intervale regulate de 3-4 săptămâni în perioada ianuarie-iulie 2016. Fiecare sesiune începe joi la ora 15:00 și se încheie duminică la ora 13:00. De regulă, modulele de training au loc în intervalele 09:00-13:00 și 15:00-19:00, iar prezența este obligatorie.Datele și locațiile sesiunilor de training vor fi transmise pe 10 decembrie candidaților selectați. 

Implementarea unor proiecte de grup: pe parcursul sesiunilor de training, participanții vor dezvolta idei de proiecte care vizează probleme-cheie din sistemul de justiție sau din societatea românească privită ca ansamblu. Structura programului, prin succesiunea temelor celor 6 sesiuni de training, îi ghidează pe participanți în aplicarea abilităților învățate și le facilitează folosirea instrumentelor dobândite pentru îndeplinirea scopului practic al proiectului/elor de grup.

Întâlniri cu decidenți și profesioniști cu o activitate remarcabilă în domeniul justiției: fiecare sesiune de training include un modul de 3-4 ore în care participanții discută deschis, pe o temă de actualitate din justiție, cu unul sau mai mulți invitați. De asemenea, participanții vor fi invitați la toate întâlnirile lunare ale rețelei de alumni.


Vizită de studiu la Berlin (octombrie 2016): timp de șase zile, cei 20 de participanți vor cunoaște sistemul de justiție german prin întâlniri cu decidenți, vizite la instituții relevante din Berlin și participarea la două ședințe de judecată (civilă și penală). Programul include de regulă instituții precum Bundestag-ul german, Tribunalul de Land, Curtea Constituțională de Land, Biroul Procurorului General, dar și Ambasada României la Berlin sau Asociația Magistraților din Germania. Pe tot parcursul vizitei de studiu va fi asigurată prezența unui interpret, iar toate costurile aferente vizitei vor fi acoperite de organizatori.
Leaders for Justice Alumni Network: candidații selectați se vor putea implica în activitățile rețelei de absolvenți ai programului formată din 110 tineri din toate profesiile juridice (judecători, avocați, procurori, consilieri juridici, ofițeri de poliție, mediatori, asistenți universitari, juriști în ONG sau companii, etc.). În cadrul rețelei de alumni, participanții organizează frecvent întâlniri de socializare sau discuții deschise cu profesioniști, participă împreună la diferite evenimente culturale sau sportive, contribuie la Newsletter-ul și la blogul LideripentruJustitie.wordpress.com.

Candidatura trebuie să conțină:
• un CV,
• o scrisoare de motivație de o pagină 
• un eseu de maxim 2 pagini în care să prezinți o schimbare pe care dorești să o aduci sistemului de justiție din România. Structura eseului trebuie să urmărească identificarea unei probleme, alegerea unei soluții care să reflecte schimbarea și descrierea a ceea ce presupune schimbarea respectivă, precum și a modului în care ar trebui să arate sistemul de justiție după implementarea acesteia.


Toate documentele trebuie redactate în limba română, mărimea caracterelor 11 și o distanță de 1,5 între rânduri.
Trimite candidatura ta în limba română la adresa doru.toma@kas.de până pe 18 octombrie 2015, ora 23:59.
Procesul de selecție va consta din 3 etape:
• preselecția candidaturilor scrise (19 octombrie – 2 noiembrie 2015),
• interviuri cu candidații preselectați (perioada 9 – 20 noiembrie 2015), și
• centru de evaluare (assessment center) pentru departajarea candidaților (opțional).
Comunicarea rezultatului final: 10 decembrie 2015.
Atât candidații (pre)selectați, cât și cei respinși vor fi informați prin e-mail. 


Codex Constituțional, prima colecție de constituții

ale celor  28 de state membre UE

România a înregistrat o premieră în Uniunea Europeană, publicând  prima colecție de constituții ale celor 28 de state membre UE, intitulată "Codex Constitutional", a fost tipărită sub coordonarea Ministerului Justiției. 

Lucrarea a fost lansată, miercuri 1 iulie 2015, la Facultate de Drept din București, în prezența ministrului justiției, Robert Cazanciuc, a decanului facultății, Flavius Baias, precum și a ale unor personalități ale vieții politice și academice. 

Au rostit discursuri ministrul justiției, decanul facultății, președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, președintele Comisiei parlamentare de revizuire a Constituției, senatorul Ioan Chelaru, președintele Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, deputatul Bogdan Ciucă, conf. univ.dr. Ștefan Deaconu, coordonatorul lucrării, prof.univ.dr Ioan Muraru, consilierul prezidențial prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu și ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu. 

Lucrarea a fost tipărită în 1250 exemplare la Tipografia Monitorul Oficial, din fonduri provenite de la Banca Mondială, şi conține, în cele două volume, pe lângă cele 27 de legi fundamentale traduse în limba română, și explicații pe seama acestora.  Lucrarea este disponibilă și în format electronic, pe site-ul Ministerului Justiției, dar și în cadrul unei aplicații pentru Android sau iPhone.Codexul va fi distribuit către membrii Parlamentului, Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, către președinții instanțelor judecătorești și ai parchetelor. 

 

Conferinţa Naţională privind activitatea de lobby în spaţiul U.E., reglementare vs. nereglementare

Joi, 29 august 2013, a avut loc la Palatul Parlamentului, Conferinta Nationala privind activitatea de lobby în spaţiul U.E. - reglementare vs. nereglementare, organizata de Comisia juridica, de disciplina şi imunitati a Camerei Deputaţilor, in parteneriat cu Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Romane. La dezbateri au participat politicieni, profesori universitari, cercetatori stiintifici ai Academiei Romane si persoane din societatea civila.       

    Discuţiile s-au purtat în sensul eliminării temerilor conceptuale cu privire la practicile de lobby si cerintele de transparenta in luarea deciziilor publice, care s-au intensificat in cadrul dezbaterilor publice din ultima perioada.        

   Cadrul normativ solid pentru transparenta in lobby este crucial pentru a proteja interesul public, pentru a promova concurenta si pentru a evita confiscarea acestui tip de activitate doar de către unele grupuri de interese.          

    Preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, domnul Bogdan Ciucă, a declarat ca activitatea de lobby trebuie sa se delimiteze de traficul de influenta, arătând ca trebuie gasite liniile de demarcaţie astfel încat lobby-ul sa nu fie folosit in scopul ascunderii unei activitati infractonale .   

     ”Daca se ia decizia sa fie reglementata activitatea de lobby, trebuie să se delimiteze lobby-ul de traficul de influenta. Adica activitatea de lobby sa nu fie un trafic de influenta deghizat și nici actul de lobby să nu fie interpretat ca trafic de influenta" . Domnia sa a mai arătat ca trebuie gasite liniile de demarcatie astfel încat activitatea de lobby sa nu fie folosita in scopul ascunderii unei activităti infractionale.        

      Secretarul de stat in Ministerul Justitiei Florin Moțiu a precizat, la randul sau, că este foarte dificil în acest moment sa se ia o decizie de a se reglementa activitatea lobby, deoarece "lucrurile trebuie să fie foarte clare, să fie delimitate activitățile specificice lobby-ului care să nu ducă la savarșirea de infracțiuni".     

  "Aici limita este o limită foarte fragila intre activitatea de lobby si infracțiunea de trafic de influenta si nu trebuie să se ajunga ca sub umbrela acestei activitati să poata fi savarsite infractiuni de acest tip. Există posibilitatea intrepătrunderii a celor două aspecte".            

  El a explicat că activitatea de lobby este reglementată doar în trei țări din UE, Polonia, Ungaria și urmeaza Austria, arătând că există la nivelul UE o reticență de a se proceda la reglementarea legala a acestei activități.            

  Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chritoiu, a apreciat, la randul sau, însă că lobby-ul este o activitate utila pentru societate si că exista nevoia de a avea un interpret intre societatea civilă si administrația publica. "Noi in administrația publica avem limbajul nostru, normele noastre si pe de-o parte exista interese private care nu pot întotdeauna să vada cum partea lor interactioneaza cu interesul public. Uneori prezenta unui intermediar care poate sa explice ajută la o bună comunicare si imbunatateste procesul de decizie".Totusi considerăm că, activitatea de lobby poarta o substatiala greutate asupra fiecărui pilon de legitimitate democratica. Cand este exercitata in mod corespunzator, activitatea de lobby poate consolida responsabilitatea in guvernare şi participarea cetăţenilor în elaborarea politicilor. Dar atunci când lobby-ul devine o profesie de elită, care serveşte exclusiv pentru finanţarea doar a unor interese speciale, poate deveni destul de dăunătoare pentru percepţia cetăţeanului privind legitimitatea politică..   

   În afară de problemele generale legate de standardele voluntare de autoreglementare, un aspect problematic special în contextul activităţilor de lobby se referă la lipsa unor organizaţii profesionale. O publicaţie OECD cu privire la lobbysm a concluzionat : "caracterul deschis al afacerilor şi ignoranţa publică a unor coduri profesionale au făcut eforturile lor [de exemplu, eforturile unei autoreglări] în mare parte ineficiente. "Legislatia obligatorie cu privire la lobby cuprinde legi si reglementări care sunt aplicabile tuturor persoanelor sau instituţiilor implicate în activitati de lobby obligatorii. Abordarile din Statele Unite si Canada sunt de obicei privite ca puncte de referinta in acest context, desi recent abordari similare sunt regasite si în unele state membre ale UE, cum ar fi: Austria, Lituania, Polonia şi Slovenia.Chiar dacă aceste legi diferă în ceea ce priveste domeniul de aplicare si activitătile reglementate, ele au un caracter ferm şi obligatoriu, care este impus tuturor persoanelor implicate în activitatea de lobby.        

     Dl. Robert Mack, Vice Chair European Public Affairs Consultancies Association a afirmat faptul că  într-un sondaj din Europa, de fapt, 91% dintre lobbyisti  au indicat că au fost supusi unui cod lobbyist de conduita. "Un cod etic a activităţii de asociere în vederea lobby-ului a fost cea mai comuna forma de îndrumare etica in rândul respondentilor” De exemplu, in Marea Britanie, Asociatia profesionala a consultantilor politici (APPC) are un cod de conduita pentru membrii săi şi un consultant politic.. Nu există "cel mai bun model" pentru autoreglementare sau reglementarea profesiei de lobby în Europa. Se apreciază de către specialisti ca, fiecare naţiune are un set unic de circumstanţe relevante pentru practica activitaţii de lobby.Fiecare tara are un mediu politic unic, cu propria sa istorie a guvernării şi propriile niveluri ale încrederii publice in elaborarea politicilor.

Mediul politic este determinantul final al mix-ului adecvat a autoreglementarii si a reglementarii activităţilor de lobby. Lobby-ul este o practica la nivel mondial. Cu toate acestea, doar un sfert dintre membrii OCDE au introdus reglementări guvernamentale si legislatii. Multe tari OCDE se bazează pe autoreglementarea grupurilor de interese. Fara posibilitatea de a explora toate complexitatile istorice care duc la reglementarile privind lobby-ul in anumite tari, o singura caracteristica iese în evidenta in aproape toate cazurile. Evolutia treptata a reglementărilor lobby-ului este adesea condusa de scandaluri de coruptie si consta in lacune în cadrul legal.      

  În ceea ce priveşte motivatiile aparitiei unei legi a activitătilor de lobby opinia generala, împărtăsita de populatie, companii, ONG-uri si politicieni este diminuarea coruptiei în activitatea decizionala, urmata de avantajele unor declaratii unitare obligatorii pentru toti lobbystii şi de o mai mare protectie faţă de activitatile netransparente ale concurenţilor.La nivelul opiniei publice o confuzie des întalnita este aceea intre infractiunea de “trafic de influenta” si activitatea de “lobby”, confuzie sporita atat de către mass-media, cât şi de către unii politicieni sau demnitari romani.Art.256 din Codul Penal Român reglementează traficul de influenta ca fiind “o infractiune în legatura cu serviciul care constă in primirea de bunuri de catre o persoana sau pretinderea lor ori acceptarea unor promisiuni in acest sens, pentru a interveni pe langa un funcţionar competent sa indeplineasca un anumit act de serviciu, în scopul de a-l determina să facă sau să nu facă acest act“. Sancţiunea faptei este închisoare de la 2 la 10 ani. In plus, foloasele patrimoniale primite se confisca, iar dacă nu se găsesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor în bani (art. 257 alin. 2 raportat la art. 256 alin. 2 C. pen.).Activitatea de lobby nu poate avea ca obiect promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase reprezentantilor autorităţilor legislative sau executive ori rudelor acestora, astfel încât  interzicerea expresă a elementului material al infracţiunii de trafic de influenţă va face imposibila aparitia unei confuzii de ordin practic în stabilirea conţinutului unei activităti ca fiind o activitate de lobby. Aşadar, este important să fie făcuta o distincţie naturala între lobby-ul profesionist, sub forma instituţionalizata, şi influenţa exercitată de clientela politică, care îşi negociază interesele ilicite prin mită. În legislatia româneasca, activitatea propriu-zisă de lobby nu este reglementata de nicio lege speciala care să poarte, de exemplu, numele de “Legea Lobby-ului” sau care să facă referire expresă la această activitate, însă domeniul public affairs/lobby este reglementat in legislaţia autohtona prin Legea 52/2003 privind transparentă decizionala. De asemenea, Legea 161/2003 (care priveste anumite masuri pentru asigurarea unei transparente in exercitarea de funcţii publice si in mediul de afaceri, precum si prevenirea si sancţionarea coruptiei) cuprinde un capitol care face referire la constituirea grupului de interes economic.         

            Din punct de vedere legislativ, până acum au existat şapte propuneri legislative referitoare la activitatea de lobby, din anul 2000 până în anul 2013, dar toate, în afară de cele două aflate acum în procedură legislativă la Comisia juridica, au fost clasate sau respinse definitiv de catre Parlament.Cat priveste reglementarea activităţilor de lobby, participantii au conchis ca, in general, trei tipuri de reglementare a lobby-ului se pot distinge în practica internaţională: auto-reglementarea profesională, registrele instituţionale şi legislaţia obligatorie sau alte standarde obligatorii. Concluzia desprinsă in urma dezbaterilor a fost in sensul necesitatii unui cadru juridic general referitor la activitatea de lobby, care va determina un plus de transparenta instituţionala, urmand ca profesia sa se autoreglementeze.  Autoreglementare care sa includa codurile de conduită elaborate de către profesionişti şi asociaţiile acestora care sa conţină standarde voluntare de comportament.


 
 
ai-drepcivil.ro CopyRight | All Rights Reserved
Web Design | Creare Site Web | Creare Magazin Online - IT eXclusiv